Recenzie Te voi revedea de Marc Levy

Te voi revedea

Luna aceasta Marc Levy m-a cucerit. Nu cred ca mi s-a mai intamplat ca in aceasi luna sa citesc doua carti de acelasi autor, chiar daca fac parte din aceasi serie. Cum am fost extrem de surprinsa de povestea celor doua personaje, Lauren si Arthur, imediat cum s-a ridicat starea de urgenta, am fost la biblioteca judeteana pentru a imprumuta continuare cartii Si daca e adevarat : Te voi revedea. Cartile pot fi citite si independent, dar eu iti recomand sa le citesti in ordinea aparitiei lor.

Prima carte se termina cu trezirea din coma a lui Lauren care observa in scurtele clipe de luciditate prezenta unui barbat pe care nu il cunostea in salonul ei, dar care ulterior pare ca a disparut. In urma discutilor avute cu medicul cat si cumama ei, Arthur este nevoie sa recurga la acest gest din cauza faptulul ca acestora din urma le era teama de reactia / judecata ei. Iubirea lui pentru ea este atat de mare incat accepta propunerea celor doi insa indiferent cat timp va trece si ce distanta fizica va pune intre ei, el nu o va uita.

Marc Levy scoate in evidenta faptul ca indiferent de cele intamplate, sufletele pereche se regasesc. Daca un accident i-a adus impreuna si de data aceasta tot un accident ii reuneste. Arthur este cel care de data aceasta are parte de un accident stupid si ajunge sa fie salvat chiar de Lauren care incalca anumite protocoale medicale doar pentru a salva viata unui om despre care nu isi aminteste nimic, dar actiunile ei sunt urmate doar de un feeling pe care nu si-l poate intelege.

Arthur se descrie ca ginerele perfect pe care orice soacra l-ar iubi si suferinta lui este aproape “palpabila”
Am plecat în străinătate ca să mă îndepărtez de ea. Dar, când iubești, nu există distanțe. Era de-ajuns să-i semene o femeie pe stradă, ca s-o văd pe ea mergând în fața mea, era de-ajuns să-i scriu numele pe o foaie de hârtie, ca s-o fac să se ivească, era de-ajuns să-mi închid ochii, ca să-i văd pe ai ei, era de-ajuns să mă cufund în tăcere, ca să-i aud vocea

Un alt aspect caruia i se acorda o buna parte din lectura este prietenia, o prietenie care tine loc chiar si de familie. Paul, prietenul si colegul lui Arthur, ii este acestuia alaturi in orice moment, isi risca iar pielea pentru el, il sustine in actiunile lui, dar in acelasi timp vrea sa il vada fericit si invaluit de iubire.

Cartile reusesc sa ma faca sa plang, iar aceasta carte este una din ele. Atunci cand citesc, totul se transforma in jurul meu. Personajele prind conturul unei realitati care ma include, cu temeri, cu vorbe frumoase sau chiar cu lacrimi.

Oamenii au slabiciuni care-i conduc la decizii ce nu sunt intotdeauna faste pentru ei, indiferent daca e vorba de viata lor profesionala, sociala sau profesionala. De altfel, oamenii ignora adesea motivul pentru care adopta un anumit comportament si nu altul, dar orice ar face, fac ca asa le dicteaza inima.

Comentarii